România nu vinde cetățenia română nimănui, ci o acordă celor care și-au pierdut-o din motive neimputabile lor, a precizat europarlamentarul PDL Theodor Stolojan, după ce Hannes Swoboda a spus că e nevoie de reguli comune pentru dobândirea cetățeniei în UE, dând ca exemplu situația moldovenilor.
„Respingem cu toată convingerea exemplul dat de către Swoboda. România nu vinde cetățenia română nimănui. Majoritatea covârșitoare a cazurilor în care România a acordat cetățenie moldovenilor reprezintă cazuri de redobândire a cetățeniei de către persoanele care au pierdut-o din motive neimputabile lor”, a declarat, marți, la Strasbourg, Theodor Stolojan, șeful delegației României în Grupul Partidului Popular European.
„Domnul Hannes Swoboda, liderul grupului Socialist din Parlamentul European, a afirmat că UE ar trebui să aibă reguli comune de acordare a cetățeniei care să nu fie lăsate doar la competența guvernelor naționale. Domnul Swoboda a dat ca exemplu decizia președintelui Traian Băsescu de a acorda cetățenie «din belșug» moldovenilor”, se arată într-un comunicat PPE remis MEDIAFAX.
Potrivit sursei citate, cetățenia română a fost acordată persoanelor sau urmașilor persoanelor care au pierdut-o în urma ultimatumului dat de către fosta Uniune Sovietică în anul 1940 prin care Basarabia a fost luată de la România și încorporată în fosta Uniune Sovietică.
Uniunea Europeană ar trebui să aibă reguli comune de acordare a cetățeniei, a declarat, marți, liderul grupului S&D din PE, Hannes Swoboda, dând ca exemplu decizia președintelui Traian Băsescu de a acorda cetățenie „din belșug” moldovenilor.
„Nu este posibil ca problema cetățeniei să fie doar de competența guvernelor naționale, deoarece odată cu dobândirea cetățeniei unui stat membru se obțin drepturi europene: libertatea de circulație, falicități pentru vize și multe altele. Când, de exemplu, domnul Băsescu acordă cetățenie din belșug moldovenilor și chiar creează scindări în Moldova între moldovenii care obțin cetățenia română și ceilalți, este clar că, în mod automat, se oferă unor cetățeni din afara UE cetățenie europeană”, a precizat Swoboda, la conferința de la Strasbourg a grupului S&D.
Pe de altă parte, Swoboda a evitat să critice decizia Maltei de la sfârșitul anului trecut de a acorda cetățenia malteză contra unei sume de bani.
Europarlamentarul austriac a mai precizat că, în acest domeniu, trebuie respectat dreptul autorităților naționale de a decide, dar „ar trebui să fie reguli comune europene clare privind acordarea cetățeniei”.
Totodată, Swoboda a spus că cetățenia ar trebui să fie acordată în cazul în care „cineva face ceva în folosul unei țări: poate investiții financiare, poate e un fotbalist bun, poate e un profesor universitar”.
„Cetățenia ar trebui să se acorde pe baza unei legături apropiate între noul cetățean și statul membru și ar trebui să fie clar că nu este vorba de cumpărarea cetățeniei, ci de acordarea cetățeniei petnru servicii aduse unei țări”, a mai precizat liderul socialist.
Statul român a acordat peste 183.000 de cetățenii în 2011, 2012 și în prima jumătate a anului 2013, a precizat, luni, la solicitarea MEDIAFAX, Autoritatea Națională pentru Cetățenii (ANC).
Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, prevede trei modalități de obținere a cetățeniei. Astfel, articolul 8 prevede acordarea cetățeniei la cerere persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin. Articolul 10 reglementează acordarea cetățeniei de către persoanele care au pierdut cetățenia română la un moment dat, în timp ce articolul 11 se referă la redobândirea cetățeniei de către persoanele care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor. ANC a menționat faptul că în baza articolului 11 persoanele care depun cerere de cetățenie provin din Republica Moldova, Ucraina, Israel, Rusia, Bulgaria, Turcia.
Potrivit Autorității Naționale pentru Cetățenie, în 2011, din cele 5.516 cetățenii acordate persoanelor care au depus jurământul la sediul instituției 5.090 au fost acordate în baza articolului 11, iar în 2012, din 2.671 de certificate de căsătorie 2.378 au fost înmânate unor cetățeni din țările menționate mai sus. Și în prima parte a anului trecut, cele mai multe cetățenii au fost acordate de ANC unor persoane care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor: 2.901 din 3.165.